Inot

Secretul înotului cu capul sub apă este expiraţia, nu inspiraţia, zise Babanu. Şi are dreptate. Trebuie să-ţi propui să duci aer sub apă cu nasu'. Atât, e foarte simplu. Nu ai de ce să-ţi ţii respiraţia, pentru că poţi oricând să scoţi capul la subraţ şi să tragi cât vrei. Mai precis, cât ai loc: d-aia e important să duci aeru' sub apă şi nimic mai mult.

Bun, încerc să pun toatele în aplicare, şi unele-mi ies. Da' la un timp o dau iar pe înot pe spate, că, chiar dacă nu poţi admira peisajul, ai câştigul că măcar nu îţi vine apa direct în faţă.

Înotul pe spate mă face să mă simt călugăriţă catolică. Sau musulmancă, ce-şi lasă toată faţa la vedere.

Înot pe spate... Soarele e spre apus binişor, aşa că pot privi cerul liniştit, cu o expresie relaxată de om blând. Observ pe cer, sus de tot, un avion. De aici, de unde sunt, îmi dau seama de două lucruri legate de acest avion: 1. nu este un avion al MyAir, şi 2. se îndreaptă în celălalt sens faţă de mine. Îl iau drept reper fix, să simt şi eu că înot repede. Un vălureţ îmi face figura (udă) şi-mi introduce cantităţi însemnate de apă în nas. Trec peste moment, dar când mă uit iar pe cer, avionul a dispărut. Poate era totuşi chiar un avion MyAir...

Acasă, sau mă rog, la un televizor, Steaua bate pe Ujpest, iar ungurii îi bat pe stelişti cu torţe şi alte proiectile. Pe final, tocmai când ni se terminaseră seminţele, Goian îl driblează frumos pe unu' d-al lor şi îl trimite să ne umple farfuria.

Iar mesajul, care poate nici nu a vrut să facă ceva minunat, a ridicat mult nivelul (sau valoarea, pe limba altora) serii. Aş putea spune chiar că a salvat-o. Chiar, oare avionul ăla s-a prăbuşit, ca alte surate aeronave, pe undeva de a dispărut aşa?... Nu ştiu. Nu cred. Poate nu a fost nici un avion. Sau poate a fost, şi a dispărut că atât a avut treabă p-acolo. Sau a înotat acum niţel cu mine, după care îl voi mai întâlni cine ştie când, cu siguranţă într-un moment în care ne va face multă plăcere să stăm la un pahar de vorbă. Sau poate mâine, când voi merge iar să înot, va fi acolo. Şi poate că nici nu va mai pleca.

Vom vedea :)

Salata

***disclaimer*** Celor ajunşi aici de la mine de pe mess, şi care au fost oripilaţi de ideea de a găti animăluţe când au citit la statusul meu "Salată cu căţel", le spun să aştepte până la finalul textului. Şi mă mir de aşa gânduri din partea voastră, mai ales că mă ştiţi vegetarian. ***disclaimer***

Ar trebui să fac o grămadă de alte lucruri. De fapt nu aşa multe, da', de exemplu, nişte ordine prin camera în care m-am dezbrăcat şi îmbrăcat de vreo 5 ori de fiecare dată în alte haine de la ultima ordine iar lucrurile au rămas unde au căzut ar fi musai. Ordine, ar fi musai să fac ordine. Măcar ca să mă liniştesc şi să pot scrie despre meseriaşu' de căţel pe care l-am cunoscut azi.


Zice-se că am trecut pe lângă el de o grămadă de ori în ultimul an, dar nu l-am observat până astăzi. Unele lucruri, fie ele mici, sau mari, importante sau nu, pur şi simplu se întâmplă doar dacă altele nu se întâmplă sau se întâmplă. E clar. N-am zis-o clar, că nu mă ţin eu de asta, cu toate că poate ar trebui măcar uneori, da' treaba e cât se poate de clară; poate chiar evidentă: nu orice este posibil în orice condiţii.

Să revenim la căţel, căci e tare nerăbdător să ajungă celebru.


Să-l lăsăm să mai roadă, că mi-am adus aminte ceva.
...........Am uitat.

Deci... căţelu' ăsta este un căţel inteligent. Oricum, îndeajuns de inteligent încât să mă aştepte. Nu m-a întrebat unde mă duc. I-am zis să mă aştepte că mă întorc, şi asta a făcut. Ba chiar într-un loc mai bun decât unde îl lăsasem, astfel încât să avem mai mult drum de făcut împreună. Văzându-mă şi mai zâmbăreţ decât eram când m-am dus, a început şi el să se deschidă niţel faţă de mine. Eu... eu am fost îndeajuns de atent încât să nu scap niciun "măăă Totolică măăăă" în timp ce-l smotoceam. Nu i-ar fi picat bine, sunt sigur. Da' potaie şi potăiţă l-am făcut de câteva ori. Că asta e. Şi puţeaaaa, mămicăăă ce puţea.

Apropo.

(atenţie. foto necenzurat)

Ar trebui nu numai ordine să fac, ci şi prin bucătărie să trec un pic. (Mami, să nu mă înţelegi greşit. Vasele nu mai stau cu săptămânile în chiuveta mea. Ba chiar mai acum ceva timp în urmă m-au întrebat care e treaba de nu mai înnoptează de două ori consecutiv în chiuvetă. Le-am spus că aşa e normal, şi să se înveţe aşa.) Ce mă mai laud!...

Unele lucruri nu se pot întâmpla în orice condiţii... Descoperi nişte treburi doar când altele nu mai sunt, sau sunt, dar altfel. De ce oare încerc să spun vorbe înţelepte? Nu-mi stă in fire... Să încerc:P. Ce zace acolo şi nu ştie pe un'să iasă?

Nu-mi dau seama. Voi mai săpa. Însă până atunci, încep chiar acum un serial la care mă gândesc de ceva timp: Reţete a la Dudu.

Episodul 1: Salată de broccoli cu brânză, usturoi, bake-rolls (sare) şi ulei de măsline.
Reţetă: Se iau toate din nume şi se amestecă. Gata. Se serveşte pe farfurie, şi se mănâncă cu furculiţa şi fără pâine.
PS: Brânza ar trebui să fie feta sau daneză. Dacă nu e feta sau daneză, atunci inventăm un dressing cu smântână. Eu pun smântână şi sare, bătută bine cu mixeru'. Dacă ăsta se poate numi dressing, mulţumesc. Usturoiu' poate lipsi, da' aşa nu mai garantez că e eşcelentă salata! A, şi nu lăsaţi prea mult până o mâncaţi, că se înmoaie o ţâră beicrolsu'. Da' tot bună e, am încheiat citatul. :D


(beicrolsu' merită mărunţit mai bine. iar salata în sine merită o poză nemişcată.)
19 iulie a fost o zi... în toate felurile. exact ca salata asta. nu mă arunc să zic că a fost minunată, da' în mare parte se apropie. am învăţat multe azi, mulţumesc Mihăiţă. Mă gândesc să-ţi dedic un serial :D. pă cuvânt. Şi am mâncat bine. Foarte bine. Cu desert, şi-ncă! Să ne fie de bine, ca gândurile :)

Apropo, felicitări mirilor de azi! Se ştiu ei. Atâta că nu mă citesc :)) Să fiţi sănătoşi!

l.e.: Am zis să ne fie de bine! Asta cam exclude să ne fie rău de la burtică... Sper să se remedieze situaţia cât mai curând. Noapte bună.
l.l.e.: ... E şi asta o variantă! :))

Arad

Am fost la piaţă, să-mi iau să mănânc, că e vară şi trebuie să mănânc mult. Aşadar, pepene, roşii, brânză, cartofi şi încă vreo câteceva, toate în mâinile mele două. Nici slabe, dar nici 44 în circumferinţă. De la piaţă încoa' am mai intrat în nişte magazinaşe, ca să caut ceai da' nu d-ăla la pliculeţe, de care n-am găsit nici măcar la farmacie. Încărcat deci cu plăsuţele alea, care mai si tăiau, păcătoasele, cum intram în magazin căutam un loc să le las jos. Motivul pentru care scriu acum este că de fiecare dată când am ieşit din magazin s-a găsit cineva care să-mi deschidă uşa si să o ţină aşa până ies. Şi au fost aşa: un nene la vo 60 de ani, o fată tânără şi cam plinuţă, care intrând înaintea mea era să-mi trântească uşa-n nas, şi un nene cu un băieţel. Poate cu excepţia fetei, sunt sigur că binefăcătorii au fost absolut dezinteresaţi şi simpatici (se înţelege, fata s-ar fi putut simţi vinovată. eniuei). Şi v-am spus, se poate spune despre mine că pot duce 2 sacoşe în 2 mâini, şi nici nu aduc deloc a băbuţă. Ba mai mult, zic unii, nu (mai) am o faţă tocmai "blândă", că cică am scăpat cam mult maşina de tuns în cap. Toate astea nu i-au oprit însă pe aceşti arădeni de seamă, oameni de vază ai oraşului de pe Mureş, să mă facă să le mulţumesc zâmbind cu gura până la urechi şi să-mi facă ziua. Ziua bună!

Mircea Lucescu si cei doi Mitici.

Ba nene, Dumitru Graur e tembel! Da' tembel rau. Pe bune!
Mircea Lucescu a facut un (pre)infarct si a fost operat. Realitatea TV a relatat treaba dupa vreo juma de ora dupa prosport.ro, primii din tara care au aflat vestea. Trista. Dar nu atat de trista pe cat o credea marele comentator Graur! Contactat telefonic de Realitatea (p'asta il vad eu mai bine online), a vorbit intruna la timpul trecut. !!! A incercat stirista sa'i spuna ca vestile sunt bune, a facut o operatie pe inima, dar in urma operatiei e ok, e la ATI, normal, da' starea lui e stabila. Graur nimic, ca a fost un om bun, ca a tras multi oameni dupa el.. Sindromul MJ's funeral loveste din nou...
Dup'aia intra in direct alt Dumitru, Dragomir. Mitica de la Liga: O operatie la inima, da, nu e de colea, da' cu tehnologia de azi din medicina e mai usor(a, apropo, l'au operat in Ucraina...), asa ca intr'o saptamana e pe picioare. Ce sa zic, asa sa fie.
Drum bun lui Razvan catre Donetsk!

l.e.: este incredibil ce se intampla pe wikipedia! nu pot sa inteleg... parca ar fi site de stiri!! Cand am intrat eu (ca uitasem cum il cheama pe fi'su:P selectionerul nationalei noastre, pana la urma. nu scrie pe wiki nimic de el), deja scria acolo la Personal ca "On 16 July 2009 he suffered a heart attack and was operated in an emergency hospital in Donetsk", iar ca sursa era o stire de pe gsp.ro, de la ora 12:37. eu am intrat pe wiki pe la 12:50. respect!